Salutare!
Uite ca dupa destul de mult timp, am ajuns si in aceasta zona, pe care tot mai tare doream sa o vedem. N-a fost usor, deoarece din Bucuresti drumul este foaarte lung, dar a meritat toti banii si tot timpul.
Plecarea am facut-o vineri dimineata pe la ora 7 cu doua masinute incarcate pana la refuz deoarece eram cinci indivizi in fiecare. Drumul era insorit si destul de lejer, putin aglomerat.Insa mai faceam un popas la benzina, mai un popas la mancare, mai unul prin supermaket sa ne luam provizii pentru weekend si uite asa abia pe la 16 am ajung in Baile Herculane. Dupa ce ne-am invartit putin prin statiune am parcat la hotel Roman si am intrat la piscina unde am facut o baie pe cinste. 10 Ron / persoana intrarea si puteai sa stai cat vroiai. Dupa baie deja ceasul se indrepta spre ora 18. Am parcurs si ultima bucata de drum, pana in Sasca Romana unde aveam cazarea. Drumul din Herculane pana acolo a fost uimitor de bun pana la Oravita, si foaaarte liber. Insa dupa Oravita era presarat de capcane: drum bunicel (mergeai cu 70km/h) si deodata cratere pe tot drumul vreo 5 metri, dupa care iara bun, si tot asa. Se innoptase deja si parca nu se mai termina. Am ajuns la destinatie pe la 22 destul de rupti dupa o zi intreaga de stat pe drum.
Deoarece traseul de la un capat al cheilor la celalalt era de vreo 11 ore si nu aveam conditia necesara sa ne trezim la 6 dimineata, am convenit sa ne impartim in 2 grupe. Urma sa luam toti un microbuz care sa ne duca spre Sopotul Nou. Primul grup in frunte cu Andrei avea sa coboare undeva pe drum in proximitatea lacului Dracului si de acolo sa se intoarca pe jos pe un traseu de 7-8 ore pana in Sasca Romana. Al doilea grup, in care eram si eu a coborat in Sopot de unde ne-am urcat intr-o barca de rafting si dai la vasle pe Nera in jos. Durata traseului cu barca era de vreo 6-7 ore.
Primul popas l-am facut la Lacul Dracului unde am si mancat ceva rapid, dupa care din nou pe rau in jos. Nera era destul de blanda, nivelul apei destul de scazut. Chiar si asa insa mai erau zone mai repezi unde “pedalam” mai energic. Nimic periculos, dar pentru incepatori ca noi era numai bine.
A doua zi dupa o trezire destul de anevoiasa am plecat spre Ochiul Beiului si Cascada Beusnita. Din nou drum ireprosabil. Vorba lunga saracia omului… va las cu pozele. Mai mentionez ca duminica am ajuns inapoi in Bucuresti pe la 3 noaptea. N-am mai facut asa multe popasuri insa am luat-o pe valea Cernei, Tg. Jiu, Rm. Valcea si Bucuresti. Asta ca “tip” sa nu va asteptati sa parcurgeti prea repede cei 600 de Km.
Dupa cum va spuneam, cu toate ca am mai chiulit nu ne-am lenevit de tot. Am mai facut mici excursii pe sustache cand am mai prins cate un weekend liber. De exemplu aceasta incursiune in masivul Piatra Mare.
Am tras tare sa ajungem vineri seara, si am reusit cu toate ca am pus cortul abia pe la 12 noaptea.
Sambata, soare, cald, frumos, numai bine de cocotzat. Elanul ne-a fost taiat de o coada incredibila la intrarea in canionul 7 scari. Era ca la mall si nu as vrea sa intru in detalii.
Asa ca m adoptat varianta ocolitoare, caci statul la coada aia ne-ar fi stricat toata buna dispozitia. Sus la cabana am facut sedinta foto cu magarii. ( si ai lor, si ai nostrii 
)
Mai pe’nserat am pus cortul pe o muche si am purces la construirea unui foc generos, iar fetele s-au apucat de lucru la “bucatarie”.
Sistemul de gratar improvizat a functionat de minune, iar frigaruile lucrate minutios in prealabil de fete la un pahar de incalzitor au fost divine. Mai pe seara a fost o argumentatie legata de mailuri oficiale si alte dracii intre Jim si Beam.
Duminica am pornit talpasitele spre Predeal unde, dupa un luuung drum predominant prin padure, ne-am oprit la o ciorba fierbinte.
