Urasc sa astept. Dar se spune ca lucrurile bune vin mai greu, asa ca doar cei care au rabdare le primesc.

– Da-mi Doamne rabdare, ma gandesc, dar da-mi-o acum!

Astept deja de 2 saptamani sa fie gata tuktuk-ul. Nici nu am ce comenta, Anuwat mi-l da pe gratis, asa ca sunt cumva la mana lui. Profit de timpul asta ca sa mai explorez putin metropola asta imensa, capitala Thailandei.

Bogdan si Alex, 2 romani care isi petrec de cativa ani buni sarbatorile de iarna in Thailanda, departe de frigul de acasa, ma invita la cina intr-un restaurant Japonez, sa incercam un ramen foarte bun. Cum n-am  nimic de facut, ma duc, pentru ca de asta sunt aici, sa experimentez cat mai mult.

Tom yum soup

Incerc o supa, TomYum. Iuteeeeeeee. De abia pot sa o mananc. Am gura in flacari iar papilele mele gustative au luat-o razna. Decidem sa mergem pe Cowboy Soi (soi inseamna strada in thailandeza), un loc special, sa bem o bere, sa treaca iuteala asta. Bogdan imi zice ca o sa imi placa. Locul nu este foarte departe de Terminal 21, mall-ul in care am mancat, asa ca ar trebui sa ajungem repede. Eu ajung insa putin mai tarziu, pentru ca intre timp trebuie sa dau un interviu la Radio Romania, prin telefon.

Cum ziceam, Cowboy Soi este un loc special, o strada plina de go clubs, cu diferite showuri…hai sa ramanem la asta. Bogdan stie un loc in care e musai sa mergem, zice el. Inca de la intrare un semn urias cu “No photo” ne spune cam care sunt regulile acolo. OK!!! Bem 2 beri, raman uimit de ce vad.

bangkok-41

As putea sa explic ce se intampla aici, dar cred ca cel mai bine este ca fiecare sa experimenteze un astfel de bar. Pana la urma, astfel de locuri sunt una din atractiile Bangkok-ului, alaturi de Nana Plaza si alte asemenea. Google it! ;)

Dupa experienta asta, ma duc acasa usor, pe jos. Maine schimb hostelurile, ma mut mai central.

***

Desi Sukhumvit Road, care porneste din Bangkok si se termina 400km mai spre est, in Trat, este o zona foarte frumoasa, preferata de expati deoarce are foarte multe cartiere rezidentiale, decid sa ma mut langa Khao San Road, o alta strada faimoasa din Bangkok, paradisul backpack-erilor din toata lumea. Baruri, pub-uri, cluburi, saloane de masaj sau de tatuaje, toate flancate de corturi de unde poti sa cumperi aproape orice. Cum ziceam, un fel de Vama Veche autohtona, fara mare.

Gasesc un hostel unde camera este 200 de baht. Intradevar, o camera modesta, cu un pat si un ventilator. 6 mp, maxim. Dar e ok pentru mine, am nevoie doar de un loc unde sa dorm si sa imi las lucrurile.

***

Urmatoarele zile experimentez orasul.

Imi plac foarte mult parcurile din Bangkok. Sunt o oaza de linsite in mijlocul orasului agitat. Primul este Lumphini Park, o bijuterie. Inconjurat de cladiri inalte, parcul arata impecabil. Ma relaxez pe iarba, fumand o tigara. Sau cel putin incerc, pentru ca imediat sunt atentionat de un localnic ca fumatul este interziz in parcuri. Da, are drepate, uitasem ca am vazut ditamai semnul la intrare cu “No smoking, no drinking (alcool)”. Amenda este 5000baht.

Lumphini Park Bangkok

Fiind o zi calduroasa, pauza asta in parc, la umbra palmierilor, pe malul lacului, este perfecta. Petrec aici cateva ore timp in care pot sa observ cat de chill sunt thailandezii. Nimeni nu se grabeste, nimeni nu este galagios. Totul e linstit. Doar multimea de oameni care practica  diferite sporturi, de la a alerga pana la a ridica greutati, este mai agitata.

Lumphini park bangkok

Ma aventurez si intr-o piata de legume. Imensa, cam cum este totul in Bangkok. Am vazut aici legume si fructe de care nici nu am auzit. Iara totul se desfasoara intr-un zumzet placut al oamenilor. Fiecare incearca sa isi vanda marfa, toata lumea negociaza preturile, iar totul se face cu zambetul pe buze.

Bangkok vegetable market

De fapt, asta imi place cel mai mult la orasul asta (si poate la tara asta). Toata lumea iti zambeste, chiar si atunci cand poate ar trebui sa fie suparati pe tine. Asta pentru ca aici a-ti arata furia sau supararea este o slabiciune.

Ma pierd apoi pe strazile din jurul pietei ca sa descopar un alt parc, mai mic, dar la fel de linistit. Este Craciunul, o zi ca oricare alta in Thailanda. Sunt putin trist deoarece in Romania prietenii si familia au parte de traditionala masa de Craciun, de zapada, frig si salata de boeuf. As ucide pentru o salata de boeuf!

Totusi, atmosfera din parc parca e una de sarbatoare. Pe o mica piateta de piatra s-au adunat oameni care fac schimb de cadouri. Poarta caciulite rosii, de Craciun, se saruta si danseaza pe ritmurile colindelor care se aud in boxe. Apoi se apuca sa faca miscare, un fel de pillates in aer liber, indrumati de o tanti energica urcata pe o scena ca toata lumea sa o vada.

bangkok-60

2 baieti apar cu o minge facuta din nuiele impletite si incep sa se joace. E un fel de tenis de camp, dar fara a lasa mingea sa cada. Usor, se strang din ce in ce mai multi. Se vede ca este o activitate pe care o practica des pentru ca fac diferite scheme atunci cand lovesc mingea.

bangkok-62

La ora 18 toata lumea din parc ingheata. Nu conteaza ca alergi, stai pe banca sau intins pe iarba, faci pillates sau te joci cu mingea. Toata lumea isi abandoneaza activitatea si pentru 30 de secunde se ridica in picioare pentru asculta imnul Thailandei si pentru a plati tribut regelui. Aflu apoi ca aceeasi chestie se intampla si la ora 8 dimineata, in mai toate locurile publice din Thialanda.

Apropo de rege, mi se pare extraordinar cat de iubit este acesta. Peste tot vezi poze cu acesta in diferite ipostaze. Si mi se pare grozav asta. Toata lumea stie cum arata regele. Si toti stiu ca trebuie sa il respecte si sa il iubeasca. Regele Rama IX, pe numele sau Bhumibol Adulyadej, conduce aceasta tara de 68 de ani, desi Thailanda a trecut prin numeroase framantari politice. Acesta este si cel mai longeviv conducator de stat din lume.

Chiar vorbeam cu cineva referitor la rege, persoana fiind de parere ca e aiurea ca in anul 2014 sa mai fie astfel de persoane, in care toata lumea sa se inchine unui singur om. Dar ma gandeam ca e si destul de greu ca tu, rege sau conducator de stat, sa ai asupra ta responsabilitatea a milioane de oameni si sa faci o treaba cat mai buna pentru bunastarea acestora. Se pare ca regele Thailandei face asta, si e aia e asa iubit.

***

Imi petrec seara de Craciun intr-un bar de pe Khao San Road. Singur, cu ochii in telefon si cu sufletul strans ca sunt departe de prieteni. Dar, in Thailanda nu esti niciodata singur, decat daca vrei sa fii!

Brian si Joost sunt doi olandezi care au plecat prin lume pentru un an, incercand in acelasi timp sa stranga bani pentru diferite cauze sociale. I-am cunoscut pentru ca Brian m-a vazut ca stau singur la masa si m-a invitat sa beau o bere cu ei. Tot asa l-au cunoscut si pe Joe, un american de origine asiatica. Ne-am inteles perfect din prima, asa ca dupa 2 beri am plecat la colindat…. de baruri si cluburi. E foarte fain sa petreci cu prieteni in barurile de aici. Muzica ok, bautura cam la aceleasi preturi ca in Romania, poate putin mai scump, atmosfera buna.

bangkok-86

Joe a disparut subit la un momentdat, iar ceilalti doi baieti sunt ocupati sa agate niste localnice. Asa ca imi spun ca e timpul sa ma duc si eu usor spre casa.

Mai tarziu, ma trezesc pe o strada laturalnica, tras de mana de o thailandeza.

-I take you to nice place, come to me. Eram prea beat sa ma opun, asa ca o urmez, incercand sa imi dau seama incotro mergem.

Ma lasa pe o terasa de unde mi-am cumparat o bere. Sincer, ma gandeam ca ma duce altundeva. E mai bine asa, nu pentru asta am venit aici.

Ajung cu greu la hostel, cand afara se crapa de ziua, iar cocosii se aud de nu stiu unde. Adorm instant.


Mai multe poze aici – http://on.fb.me/1xEHv4B


Daca vrei sa fii la curent cu ce se mai intampla in aceasta aventura, poti sa ma urmaresti si pe facebook, twitter sau instagram. Si da mai departe si prietenilor tai articolele care iti plac, folosind butoanele de share. Mersi!


KonTuki-powered-by-Sony

Tags: , , , , , , ,