Am plecat din Munchen pe la 9, cand fratele meu a venit sa ne ia si sa ne scoata din oras. Ne-a lasat intr-o parcare, undeva la iesire, un loc nu foarte bun.
Micul dejun l-am luat acolo si ne-am facut cateva sandwichuri pentru drum. Cumparaturile din supermarket ne-au prins bine. Am asteptat cam o ora fara sa opreasca cineva. Apoi am rugat un nene care era oprit sa ne duca pana la prima benzinarie.
Asteptam deja de 3 ore jumatate. Ne plictisisem atat de tare incat loveam pietrele cu piciorul sa vedem care dintre noi reuseste sa le trimita cat mai departe. Ne cam pierdusem speranta cand langa noi opreste o masina cu un cuplu care urma sa ne ajute foarte mult. Planul initial era sa plecam din Munchen spre Hamburg, insa Bernhard si Nora ne-au spus ca ei merg la Dresden unde vor ramane peste noapte iar apoi vor pleca spre Berlin si putem sa mergem cu ei. Am acceptat oferta pentru ca deja se insera si nu mai aveam mari sanse sa prindem ceva spre Hamburg. Iar Nora ne-a spus ca putem sa punem cortul in gradina lor.
Pe drum am vorbit foarte mult. Nora studiaza scenografia iar Bernhard ingineria. Tocmai se intorceau dintr-un mini eurotrip. Au fost cu cortul prin nordul Spaniei si al Frantei. Am povestit despre cum este in Romania pentru ca era una dintre destinatiile pe care voiau sa le viziteze in vara ce tocmai a trecut, insa nu vedeau tara noastra ca o destinatie sigura. Plus ca nu stiau ca se pot descurca vorbind engleza.
Am ajuns la Dresden pe amurg. Fata de ce vazusem in Munchen, aici era totul schimbat. Cladirile nu mai aratau ca si cand tocmai ce au fost construite, peretii erau plini cu grafiti, iar atmosfera era altfel. Probabil pentru ca Dresden este un oras studentesc, cum era sa aflam dupa.
Dupa ce am amplasat cortul printre rufele intinse la uscat si jucariile copiilor din bloc, am mers cu cele doua gazde sa mancam i sa bem o bere. Eva’s Pizza este cel mai ieftin loc unde poti sa mananci in Dresden. O pizza de 35cm costa 4 euro si este foarte gustoasa. Desi nu se face asta de obicei, aici iti este permis sa cumperi berea de peste drum si sa o bei la ei pe terasa. Eva, patroana, munceste cot la cot cu ceilalti, ba chiar locuieste deasupra buticului.
Dupa am mers la o intersectie unde se intalnesc tinerii de acolo. Fiecare isi cumpara bere de la magazin iar apoi o bea pe strada. Nora ne zicea ca de obicei de foarte aglomerat, dar inca nu incepusera cursurile. Am vazut 4 tineri mutand o canapea de colo colo prin oras, in cautarea unui loc bun de distractie. Toata lumea bea o bere-doua si apoi se muta in alta parte, astfel ca mereu este agitatie in oras.

*tip: lasa sticlele goale pe pervazul cladirilor sau pe strada, sunt multi oameni care traiesc din reciclarea lor.*

Un tip care a facut voluntariat in Sibiu tinea o petrecere de ramas bun pentru ca pleca in Columbia. Am ajuns si noi acolo, intr-o gradina obscura a unui bloc in care locuiau studenti. Atmosfera era foarte chill si am fost foarte bine primiti de catre ceilalti. Toby vorbea foarte bine romana si chiar s-a bucurat ca putea sa mai exerseze vorbind cu noi. Era foarte placut impresionat de tara noastra si spunea ca ar mai vrea sa o viziteze. In schimb, o gagica de la party era ingrozita de Romania. A avut ghinionul sa dea peste un taximetrist care i-a cerut 100 de euro pentru o cursa destul de scurta. Ne povestea ca a inceput sa planga si sa faca un atac de panica, insa soferul tot tipa la ea sa ii plateasca si o ameninta. Mi-a venit in minte ceea ce a patit fata din Japonia… M-a intristat foarte tare ceea ce am auzit…
A doua zi de dimineata m-am trezit devreme si pana s-a trezit si Gabi am scris un articol pe blog. Un vecin matinal s-a oferit sa imi aduca o cafea dupa c a aflat ca gazdele noastre inca dormeau. Am ramas placut surprins de gest. De fapt, toata lumea din bloc era foarte sociabila cu noi.
Dupa micul dejun luat la o saormerie de unde mi-am cumparat un super durum imens, iar Gabi a luat o pizza turceasca, am plecat sa dam un tur de oras.
Cladirile din centrul vechi par foarte vechi. Doar par, pentru ca de fapt sunt reconstruite. Dresden a fost pus la pamant in al doilea razboi mondial si recinstruit din materialele ramas in urma daramaturilor de catre femeile din oras. Este un oras foarte boem, cu un rau care imparte orasul in doua, cel vechi si cel nou. Am vazut o multime de turisti pe acolo, mare parte din ei veniti cu vaporasul.
Orasul merita vizitat atat pentru viata de noapte atunci cand sunt studentii in oras cat si pentru istoria lui.

(Scuze ca nu am pus poze dar scriu de pe roaming)

Cu autostopul la Aurora Boreala (Hitchhiking to Aurora Borealis) este un proiect sustinut de COSMOTE Romania.

Tags: , , ,