Oktoberfest baby!

Se cutremura podeaua. Nu, nu e cutremur sau ceva. Cineva a tras un pirt in somn. Ne trezim intr-un cor de sforaituri si luam parte la ritualul campingului – coada de la dus.

La The Tent este foarte fain ca au mereu mancare proaspata, indiferent de ora la care vrei sa mananci. Au si o bucatarie unde turistii isi pot prepara mancarea singuri, insa pe perioada Oktoberfestului este inchisa. Au peste 700 de oameni in camping si ar fi prea aglomeratie acolo.

Chiar daca ziua a inceput cu soare, pana ne-am pregatit noi sa mergem in oras a inceput ploaia. A tinut asa vreo cateva ore, timp in care ne-am dus sa ne luam de mancare de la Lidl, care este la o statie de tramvai de camping, ceea ce e foarte bine. Am aflat asta de la fratele meu, care lucreaza in Munchen si care a venit sa ne viziteze.

Daca vrei sa mananci ieftin atunci trebuie sa iti cumperi mancare din supermarketuri. Noi am platit 18 euro si am luat urmatoarele: mai multe feluri de sunca feliata, cascaval feliat, 2 paini, o conserva de carne, ceva sos picant, 2 salate (foarte bune si ieftine), jeleuri, apa, iaurt. Adica mancare pentru 4 mese foarte copioase.

Am mers sa cumparam si un cort deoarece am plecat fara din Romania . Am mers la un Intersport pe care l-am vanat pe google maps. Am dat 100 de euro pe el. Este foarte mic si speram sa incapem in el. Macar nu e greu de carat.

Dupa ce am lasat cortul in camping ne-am indreptat spre Oktoberfest. Iti dai seama destul de usor cum ajungi acolo. Doar urmaresti directia in care merge puhoiul de oameni treji. Sau mergi in directia opusa celor care de abia se tin pe picioare.

Este o forfota foarte mare pe strazi. Oameni de toate varstele merg mai mult sau mai putin beti pe strada. Politia vegheaza ca totul sa fie in ordine, insa nu prea e nevoie de interventia lor. Nimeni nu iese in evidenta, nimeni nu deranjeaza pe nimeni. Toti sunt veseli.

Noi am ajuns la  Theresienwiese dinspre Gara Centrala. Am facut cam 15 minute de mers pe jos. Pe drum am prins un apus foarte fain. Deja este al doilea.

Cand intri in zona unde se tine Oktoberfestul totul devine galagios. Este un furnicar de oameni care au un singur scop, sa bea cat mai multa bere. Pe aleea centrala, de unde ai acces la toate corturile de bere, te-ai astepta sa te intampine un miros de bere. De fapt te intampina un miros de scortisoara prajita. Ma simt ca la Craciun. Pe stanga si pe dreapta sunt standuri cu turta dulce si alte bunatati, si din cand in cand cate un stand cu diferite joculete (tras cu pusca, aruncat cu mingi de cauciuc in cutii si alte asemenea).

Cativa vizitatori isi masoara puterea la un high striker, incarcand sa loveasca cat mai tare cu ciocanul. La cat sunt de beti majoritatea dau pe langa. E nevoie de o gagica sa vina sa le arate cum se face. Desi nu reuseste sa loveasca soneria din varful stalpului, este cel mai aproape. 3 incercari costa 2 euro.

Am intrat intr-un cort sa testam prima bere. O galagie de nedescris facuta de 10000 de oameni care canta si vorbesc tare, care sunt sus pe mese si danseaza cu halbele de 1 litru in mana, te fac sa te blochezi pentru cateva momente si sa te minunezi. De abia ai loc sa mergi pe aleile dintre mese. Auzi din spate un fluier venind furios spre tine. Este semn ca trebuie sa te dai din cale pentru ca este una dintre femeile care servesc mancare si care te lovesc cu platoul imens pe care il poarta pe umeri, plin cu bunatati.

Gabi nu e mare fan al aglomeratiei asa ca iesim afara si incercam sa cautam alt loc de unde sa luam o bere. Adica peste drum, afara, la terasa. Gasim 2 locuri libere la o masa unde statea un nene si ne asezam acolo. Comandam imediat licoarea pentru care am venit la Munchen. De obicei servirea este prompta. Cei care servesc, in general femei, se misca foarte repede si nu pierd timpul deloc.

Am primit 2 halbe mari, insa erau aproape  pe jumatate cu spuma. Chelnerita ne cere 18.60 euro, Gabi ii da 20, si ea ne multumeste pe un ton care ne-a dat de inteles ca nu o sa mai primim rest. Incuviintam din cap ca e ok. Poti sa ceri si restul inapoi, nu e suparare.

Din calculele noastre, un chelner face cam 700 de euro pe noapte daca vinde 1000 de beri. Si cred ca vinde mai multe. Plus mancarea. Anul trecut aflasem ca fac cam 20000 de euro in timpul Oktoberfestului. Se pare ca e adevarat.

Pentru ca data viitoare sa nu mai primim halbele pe jumatate cu spuma cautam pe google cum se spune fara spuma – kein schaum. Eh, a fost o idee buna sa luam telefoane si net de la COSMOTE sa ne putem folosi de ele pe drumuri.

Plecam de la primul cort sa mai papucim putin printre corturi. Gasim parcul de distractii iar eu vreau neaparat sa ma dau in Cyber Shot, o masinarie care te invarte cu peste 100 de km la ora. 8 euro – 2 minute de senzatii tari. Unul dintre cei care lucrau acolo era roman, ma auzise mai devreme ca vorbeam cu Gabi, iar acum imi zicea ca mi-au s-au intins lacrimile pe obraz de la viteza.

Cand mergi la Oktoberfest este musai sa intri si sa simti atmosfera din corturi, mai ales daca ajungi acolo dupa ora 4 dupa-masa. Multe dintre ele sunt inchise fiind sunt prea aglomerate sau pentru ca se intra doar cu rezervare, insa gasesti unul unde sa iei pulsul sarbatorii. Am intrat in primul cort in care am putut si ne-am retras undeva in margine, pe scari, ca sa bem o bere si sa vedem cum se distreaza lumea. Un puhoi de oameni se indreapta misuna care incotro. Printre ei incearca sa isi faca loc cei care vind pretzel, turta dulce sau diferite suveniruri. Cei de la paza escorteaza afara 2 tipi care erau beti, deoarece trebuie sa faca loc pentru alti oameni care inca mai pot bea bere.

Din cand in cand se mai aude cate o halba spargandu-se atunci cand toata lumea da noroc. Se aude “Prost!” strigat in cor de toti oamenii din cort, iar fanfara incepe sa cante. Unul dintre componentii ei isi da camsa jos si danseaza pe scena spre deliciul celor prezenti. La sfarsit toti il aplauda.

Este ora 22:30 si nu mai putem comanda bere, asa ca plecam din cort spre camping. Trecem prin gara centrala de unde luam ceva de mancare si bere pentru a avea in camping. Ne suim in tramvaiul care este si el aglomerat. Multi dintre cei care sunt  in el merg la The-Tent. Cuiva ii vine ideea sa cantam ceva. Trebuie sa fie un cantec pe care sa il cunoasca toata lumea, avand in vedere ca suntem majoritatea turisti. Gabi propune sa cantam Happy Birthday, asa ca un tramvai intre canta  ” Happy birthday, dear tram, happy birthday to you!”

In camping lumea este destul de chill. Focul de tabara nu mai arde foarte tare, asa ca este putin racoare. Desfacem berile pe care le-am luat din gara, bem o dusca, cand, din spate, apare un angajat care ni le confisca. Intradevar, stiam ca nu avem voie sa aducem bautura din afara, insa la ora aia ei nu mai vand bere.

Suparati, ne ducem in camping sa dormim, stiind ca a 2-a zi trebuie sa o luam iarasi din loc.

Se cutremura podeaua. Nu, nu e cutremur sau ceva. Cineva a tras un pirt in somn. Adormim intr-un cor de sforaituri.

Poze pe facebook.

Cu autostopul la Aurora Boreala (Hitchhiking to Aurora Borealis) este un proiect sustinut de COSMOTE Romania.